Priveşte dincolo de… aparenţe !
Lumea e atât de ocupată de aparenţe, încât prea puţin îi pasă de realitate. Prea adesea şi fără motive întemeiate… ni se pare.
Ni se pare că omul de la colţ de stradă ne priveşte chiar dacă poate bietul om nici nu şi-a ridicat privirea din mâna îngheţată. Ni se pare că femeia palidă se uită urât la noi, când ea de fapt este oarbă. Ni se pare că atunci când trece cineva pe lângă noi şi nu ne salută, are o pată neagră la adresa noastră, pe când, poate pata pentru noi e el însuşi.
Ni se pare că acţionăm cel mai corect şi că dacă noi am înţeles, toată lumea înţelege. Ni se pare că suntem mai deştepţi, considerându-i pe ceilalţi proşti. Ni se pare că dacă ţipăm, suntem mai ascultaţi sau mai autoritari pentru că uităm că e inegalabil mai frumos să vorbeşti cu zâmbetul pe buze.
Ni se pare că prietenilor nu le pasă, când ei de fapt nici nu ştiu problema noastră. Ni se pare că iubim mai mult decât suntem iubiţi, când de fapt nu ştim să primim iubirea. Ni se pare că nu suntem înţeleşi, când poate nici noi nu ne înţelegem. Ni se pare că în câteva zile am cunoscut deja un om îndeajuns de mult, astfel încât să îi punem eticheta pentru ca mai apoi, pe bună dreptate, timpul să necontrazică; ba chiar noi sa sustinem cu fermitate că ne-am înşelat. Ni se pare că suntem destul de buni, de deştepţi sau de cultivaţi pentru a mai conta pentru noi si un gest frumos făcut omului ce stă cu mâna întinsă.
În fiecare simplă zi din viaţă, multe ni se par şi le vedem aşa cum vrem sau dacă sunt aşa cum vrem, ni le imaginăm şi le facem să pară exact cum ne temem că ar putea fi. Suntem oameni nesiguri într-o lume a incertitudinii. Ne suspectăm unii pe alţii la orice pas, iar dacă nu facem asta, ne regăsim de multe ori în segmentul celor cărora li se pare că altora li se pare.
Ţie ce ţi s-a părut azi ?
Lorin Rusu – iunie 2010
Text preluat de pe netlog (grupul "Fratii de la Elim")
